Despre "prima iubire":

Si ma tot gandeam daca sa pun asta pe blog sau nu,imi dau seama ca nu intereseaza pe nimeni,oricum nu te pun eu sa citesti.In fond e doar o experienta de a mea de care mi`aduc aminte uneori si care de fiecare data trebuie sa o povestesc cuiva[fratimiu stie!] ..si bla bla bla.:))
Deci...nu cred ca m`a mai auzit cineva vreodata vorbind despre...nu obisnuiesc asta pentru ca nu ma intereseaza trecutul,ce s`a intamplat ieri,acum 5 ani numai e si nu o sa mai fie..deci nu`mi mai pasa.Cum ziceam,nu`mi place sa vorbesc despre prima "iubire"...Chestia e ca nici n`a fost o iubire,iubire...a fost o chestie ciudata:>:>..chestia incepe asa...cica chestia:))in fine!..deci..se facea ca prin clasa a6a:> sa ma "indragostesc" eu de cineva:)) frumos nu?...Ceva vreme am tinut in mine ca de`..nici nu stiam ce se intampla..ulterior i`am spus si unei prietene de fluturasii mei din stomac si intr`un final a aflat si el si restu lumii..ca doar radio santul functioneaza bine.Din toata chestia cu prima iubire mi`a placut ceea ce am simtit,tot ceea ce era in sufletul meu atunci: un amestec de fericire,iluzii,vise,sperante,optimism,entuziasm,euforie,egoism,gelozie si bla bla bla, in orice caz toate erau sentimente puternice.Emotii intense ma cuprindeau cand il vedeam sau cand ma gandeam la el.Erau nopti in care nu dormeam si ma gandeam la...la chestii la care te`ai gandi si tu:))..in fine,acuma nu`mi imaginez si nu`mi explic cum de toata atentia mea era indreptata asupra lui:|..cum de am putut fi asa egoista incat sa nu ma mai intereseze nimic ce n`avea legatura cu mine si el... nu ma mai interesa nimic ce avea legatura cu viata reala,dar nimic,nimic...doar el:))..eram si eu mica si toanta.Toata chestia asta a tinut ceva vreme,ca doar eu eram amorezata dom`le.Acuma nu vreau sa vorbesc despre respectivul 'el' ca nu am amintiri prea placute:))...insa chiar si azi cand il vad pe strada mi`aduc aminte instantaneu de vremurile de atunci,de clipe faine,de bla bla bla:))..Un an mai tarziu ,asta era prin clasa a7a am avut parte de neplacerile de care ziceam mai sus...eu,tipa incapatanata si orgolioasa oarecum, am avut tupeul de a respige o "iubire"...poate ca acum imi pare intr`un fel rau,poate ca nici azi nu s`ar fi terminat povestea aia,sau poate :-??..zic asta pentru ca si eu si el aveam aceleasi sentimente unul fata de celalat,insa n`a fost sa fie...dupa cum ziceam, eu n`am vrut dom`le [si nu ma intreba de ce]..si cum exista orgoliu masculin [acum el era amorezat grav dupa mine:))]...ce si`a spus el?..daca nu vrea de buna voie,hai sa o oblig cumva.:-??[asa cred!].imi facea niste faze aiurea,de la pipait trecuse la alte chestii pe care nu le puteam accepta la 12 ani si poate nici acum,el ma hartuia si eu nu pricep nici acum de ce nu puteam sa`l opresc,nu intelegeam ce faceam ca el sa se comporte asa ...in tot ceea ce ma inconjura gaseam ceva urat,dezgustator,insuportabil …numai suportam ca nimeni sa puna mana pe mine,nu suportam nici mama sa ma mangaie..nimic,nimic!:| si asta din cauza lui!A fost o perioada aiurea...pana cand a disparut el din preajma mea[din ce cauza nu conteaza].Pe atunci mi`am zis ca nu`mi mai trebuie baieti multa vreme..'El' m`a dezamagit si el m`a facut sa cred ca niciun baiat nu merita prea mult..si el e de vina daca eu sunt rece,distanta,nu pun suflet intr`o relatie,sau ranesc pe cineva fara sa`mi pese:|:x…E ciudat cum prima “iubire” nu o uiti niciodata,cum ea iti marcheaza oarecum viitorul,cum te face sa fii mai sigur/a pe tine si bla bla bla.Imi place ca atunci cand numai vreau sa spun ceva,sau numai am cuvinte bag bla bla blaul asta si am scapat.:))